CIOBURI

ROBERT ȘERBAN

ai spart vreodată o sticlă?

ai adunat cioburile?

te-ai tăiat la degete?

vezi

prietenii sunt precum cioburile:

deși curge sânge

continui să le strângi

Literatura Română Contemporană Poezia, Editura Art Creativ, București, 2020

IZOLETA MON AMOUR

Astăzi mă despart de tine

nu credeam că mai apuc

dragoste roi de albine

țipăt într-un cuib de cuc

Nu credeam că mai apuc

doar la mască nu renunț

nici la umbra cea de nuc

alt refugiu pentru nunți

Doar la mască nu renunți

dragoste roi de albine

hai scoate-mă  din minți

ca să mă despart de tine

Nu credeam că mai apuc

doar poet și doar haiduc

Costel Zăgan, Cezeisme II

LOCUIESC ÎNTR-O GRĂDINĂ

Cum

voi ajunge

de la

ceasul meu 

la

ultima elegie

a lui

Dyonisos

decât

scriind

o

poezie

de

dragoste

Substituind

fiecare

lacrimă

c-un

vers

Și

fiecare

semn

de

punctuație

c-un

țipăt

refulat

Iubito

trandafirul
iar

e

beat

Costel Zăgan, Ode gingașe

COSTEL ZĂGAN

Simt

poemul

pe

care-l

scriu

cum

face

riduri

Și

mi-e

frică

să

pun

punct

Costel Zăgan

NELINIȘTE DE VORONEȚ

De Costel Zăgan la miercuri, 13 martie 2013 la 19:57

Ştefan cel mare nu-i mort

prieteni Măria Sa doarme

sub cerul ca o foaie de cort

faceţi copii strategici nu arme

Prieteni Măria Sa doarme

somnul i-l veghează poporul

şi greierii doar dau alarme

a venit în fine viitorul

Somnul i-l veghează poporul

sub cerul ca o foaie de cort

parcă ne şopteşte dorul

Ştefan ce Mare nu-i mort

Prieteni Măria Sa doarme

nu mai zăngăniţi din arme

Costel Zăgan , Cezeisme II

POLITICA LA ZI

De Costel Zăgan la sâmbătă, 9 martie 2013 la 15:03

Dracula vă recomandă

o femeie la comandă

Costel Zăgan, Distihuri rebele

HĂRȚUIRE

De Costel Zăgan la vineri, 7 decembrie 2012 la 19:36

Deşi mai bateţi apa-n piuă

se crapă domnilor de ziuă

că nici ţăranul nu se lasăî

şi-i dă de zor în bot la coasă

Să fie naibii pregătită

să taie ca o dinamită

să nu mai mişte niciun pai

în gura porcilor din rai

Bate ţăranul coasa-n bot

păi asta domnilor nu-i tot

c-ar giugiuli-o pe măiastră

dar dacă-i rupe iar o coastă

Că umlbă lelea vai prin târg

şi boii râd şi câinii plâng 

Costel Zăgan , Cezeisme II