joi, 19 decembrie 2019

LINIȘTEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Doamne și la ce nu am renunțat
pentru poezie Morminte cicatrizate
 printre nori și cuvinte Dragostea
de viață mă împinge spre moarte
Lansând oaze de liniște
înaintez 
ca
 o 
stea visătoare

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

POEMUL CA INTERJECȚIE

 cu zorii în creștet brazii hălăduiesc pe munte cerul păstrează limita de frumusețe ninsoarea punctează Dumnezeu semnul exclamării COSTEL ZĂ...