BLESTEMUL OSPITALITĂȚII

De popoare migratoare

au ajuns și-n țara mea

n-am avut nicio scăpare

făr-de verbul a răbda

Rabdă azi și rabdă mâini

să nu cazi hai dă din mâini

dă din mâini dă din picioare

dă la câini tot ce te doare

Doamne i-am primit pe toți

de la Ana la Caiafa

șefi de oști sau șefi de hoți

și-au umplut la noi carafa

Rabdă azi și rabdă mâini

să nu cazi mai dă din mâini

dă din mâini dă din picioare

dă la câini tot ce te doare

Și am dat și am tot dat

din Mare pân-la Carpați

– Dacia nu fu bărbat-

vremea e și voi să dați

Rabdă azi rabdă și mâini

să nu cazi hai dă din mâini

dă din mâini dă din picioare

dă la câini tot ce te doare

Care Doamne o fi leacul

am răbdat răbda-i-ar dracul

că de-atâta bună-voie

am ajuns Arca lui Noe

Rabdă azi și rabdă mâini

să nu cazi mai dă din mâini

dă din mâini dă din picioare

dă la câini tot ce te doare

Vin se urcă ne mănâncă

nu cotează vrem-nu vrem

să crească iarba din stâncă

din dragoste și blestem

Rabdă azi și rabdă mâini

să nu cazi mai dă din mâini

dă din mâini dă din picioare

dă la câini tot ce te doare

Doamne unde-i Țara Ta

unde-i pacea și aleanul

Te-am ruga Mări ruga

hai să ne trezim la anul

C-am răbdat și azi și mâini

să nu cad am dat din mâini

și din mâini și din picioare

dar nu vi-i rușine oare

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE