luni, 13 ianuarie 2020

EREZIA CLARULUI DE LUNĂ


Vreau să-mi ating sufletul Şi
singurătatea nu mă ajută deloc
E noapte şi cum se spune prin
anumite ceruri Luna seamănă
din ce în ce mai mult c-un club
Un CLUB AL SOMNAMBULILOR
Intrarea-i ca de-obicei prin spate
Să văd însă ce părere are îngerul
de serviciu Intru în visul ăsta sau îl
aştept pe următorul Mă rog o iluzie
în plus nu mai contează

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

POEMUL CA INTERJECȚIE

 cu zorii în creștet brazii hălăduiesc pe munte cerul păstrează limita de frumusețe ninsoarea punctează Dumnezeu semnul exclamării COSTEL ZĂ...