INVENTEME - Costel Zăgan

 

INVENTEME

Costel Zăgan

1.      Eu însă tac despre ce nu am.

2.      Omul e un animal pe înţelesul tuturor.

3.      Sunt un geniu al ignoranţei: nu ştiu absolut nimic.

4.      Căsătoria m-a privat de multe îndatoriri şi belele.

5.      Şi cum să nu fie Crăciunul fericit dacă a ajuns pe buzele tuturor?!

6.      Lumeaa-i un drog.

7.      Îmi hăituiesc sufletul ca pe-o pradă: până-l simt din nou în cuşca trupului!

8.      Şi eu am făcut paraşutism, însă-i mult mai periculos să scrii o poezie de dragoste: rişti să nu mai ajungi pe pământ.

9.      Femeia: fată mare pe înţelesul tuturor!

10.  Spovedanie: adevărul gol – goluţ.

11.  Sfinţii fac schimb de lacrimi cu heruvimii.

12.  Omul devine liber regretând!

13.  Dacă tu vrei, Dumnezeu poate!

14.  Timpul e un adeversar scump: ne costă viaţa.

15.  Lipsa de oxigen, ca şi excesul de ozon, sufocă!

16.  Copiii sunt chiar lângă Dumnezeu: să avem grijă!

17.  Sacrul mai înconjoară, profanul dă pe de-a dreptul!

18.  Se deschide şcoală: carte la dispoziţia copilăriei.

19.  Cărţile sunt jucăriile mele preferate: citind redevin copil.

20.  Nu te lăuda cu rănile pe care ţi le-au făcut: îţi vor fura şi această bucurie!

21.  Iisus Hristos este inefabilul vas comunicant prin care mântuirea este distribuită oamenilor.

22.  Florile au frumuseţea lor naturală, omul o dobândeşte în fiecare zi: iată una din minunile educaţiei!

23.  Nu prea vă place sinceritatea mea, deşi ea-i sută la sută empatică. De unde ştiu? Păi, eu sunt unul dintre voi: şi-o recunosc.

24.  Sunt omul cel mai matinal din lume...şi cel mai singur. Sunt singur de la prima oră. A Genezei. Un Adam perpetuu!

25.  Viaţa-i egoistă: Vrea totul numai pentru ea!

26.  Este o iluzie că-i cineva pe aproape, nu-i decât umbra ta.

27.  Într-adevăr, fericirea-i cea mai mare necunoscută a condiţiei umane.

28.  Insomnie, în numele tău voi dormi şi la noapte!

29.  Frumuseţea nu-i bună de paznic, nici adevărul de avocat.

30.  Tăcerea are urechi de măgar: aude doar ce-i place!

31.  Fiecare lacrimă ascunde o bibliotecă de zădărnicii: memoreaz-o!

32.  Omul este cea mai originală fiinţă: a părăsit paradisul pentru o necunoscută!

33.  Mâinile se roagă, mângâind.

34.  Rugăciunea este feed-back-ul lui Dumnezeu: rană care (mă) îngenunchează.

35.  Ei bine, da, libertatea nu-i nici animalul de companie al plictiselii, nici maşina de spălat păcatele aproapelui. Libertatea-i, pur şi simplu, riscul de-a fi om!

36.  Scris, cuvântul redevine gând.

37.  S-a sustras atât de bine că n-a mai rămas...nimic.

38.  Insomnia m-a prins între două vise: iarăşi voi visa...încrucişat!

39.  Fără dragoste, totu-i nimic.

40.  Dragostea e un salt mortal între două suflete.

41.  Virtute: să faci bine, din viciu.

42.  Şi data morţii mele va aparţine trecutului!

43.  Singurătatea e un alibi pentru delictul existenţei.

44.  În lipsa cuvintelor, ne autoexilăm în lacrimi.

45.  Să ierţi cu bucuria iubirii: venerând!

46.  Dumnezeu: Universul redus la esenţă.

47.  Poezia, în fapt, nu reprezintă. Poezia sugerează: aparenţă de gradul n (n tinzând, mereu, spre infinitul melancoliei ), cu efect sublim-devastator!

48.  Eu te-am găsit, tu de ce mă cauţi?

49.  Condiţia umană a ameţit: toate se-nvârt în jurul eternuluii feminin!

50.  Dragostea ne ordonează şi iluziile!