luni, 30 decembrie 2019

DOI ZERO UNU START


Prieteni m-am săturat
să vă ur doar pe-nserat
de aceea mi-am propus
să vă iau pe toţi pe sus

Mic sau mare nu contează
toţi avem în noi o rază
o speranţă cât de mică
dacă-i bună ne ridică

Dacă totuşi ai căzut
poţi s-o iei de la-nceput
drumul tău de-aici începe
mergi să poţi cândva pricepe

Dumnezeu este în tine
dac-o ştii atunci e bine

Costel Zăgan, CEZEISME II

duminică, 29 decembrie 2019

EREZIA LUI HERACLIT

Cartea se deschide ca o floare Gradina 
cu poeme infracționale te așteaptă Po
lenul stelar îndoaie florile
O rouă inefabilă împinge soa
rele spre amiaza cuvintelor Mă strecor
printre nori ca un hoț Amintirile mă ur
mează Sunt o cometă cu efect întârziat
Învolburat Heraclit curge între noi
dragoste Estetic show prieteni 
din amonte și aval
Hai
să ne unim
cu
Poezia

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

CÂND A ZÂMBIT ULTIMA OARĂ DUMNEZEU

Întrebarea
a ajuns
la
mine

Tristețea
aștepta
deschid
gura

Nu
mai
aveam
însă
niciun
cuvânt
disponibil

Costel Zăgan, Ode gingașe


CURSURI DE LIMBA ROMÂNĂ PENTRU EXTRATEREȘTRI ȘI OAMENI POLITICI


Poetul le spune și extratereștrilor care-i
treaba cu limba română fără profesor Mă
neciopliților habar n-aveți cum bate-un 
clopot cu limba de lemn Haideți la casa
poporului să vă arăt Înainte însă vă rog
să vă lepădați farfuriile și celelalte obiec
te zburătoare la subsol Și aveți grijă să nu
vă mai beliți nasurile la femeile noastre po
litice Sunt intangibile ca și trabucul vostru
cibernetic În schimb puteți vocifera non-stop
Odată cu galeria Dacă se strigă jos nu coborâți
Și nici invers Cu ce sex ați intrat cu același sex
ieșiți Că ce-i votat parlamentar se numește
Restu-i România

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

sâmbătă, 28 decembrie 2019

GOGYOHKA -CZ (ninge)

ninge
cu
fulgi
nemaivăzuți
în versuri

Costel Zăgan

COPILUL (LUI) DUMNEZEU

În Bethleem s-a născut
Fiu de Om nemaivăzut

Și chiar de ne vine greu
Fiu era de Dumnezeu

Sus în cer steaua răsare
și ne-arată o cărare

O vedeau însă doar magii
auzind-o-n foșnet fagii

Au pornit spre Bethleem 
salvând lumea de blestem

Și de-atunci călătoresc
spre păcatul omenesc

Dumnezeu din cerul sfânt
duce-n leagăn un mormânt

Să-L boteze-n apa vie
ca pe-o floare din câmpie

Costel Zăgan, COLINDUL COLINDELOR

JOS CARAGIALE

Domnilor jos Caragiale
Eminescu să trăiască
au luat-o munții la vale
asta-i Țara Românească

Eminescu să trăiască
toată lumea e Mitică
masca asta românească
ne-a făcut viața pitică

Toată lumea e Mitică
au luat-o munții la vale
să vedem cin-se ridică
domnilor jos Caragiale

Eminescu să trăiască
să ne punem altă mască

Costel Zăgan, CEZEISME II




joi, 26 decembrie 2019

RESTURI ÎNTUNECATE

Lumina te înconjoară
ești un punct întunecat
hai poete scoate-afară
un poem cică adevărat

Ești un punct întunecat
care-i galaxia de lumini
numai dacă ești bărbat
Dumnezeului te-nchini

Care-i galaxia de lumini
hai poete scoate-afară
din coroana ta de spini
lumina ce te-nconjoară

Fost-ai punct întunecat
un nor ce-a căzut la pat

Costel Zăgan, CEZEISME II

GOGYOHKA MEA (Iarna)

Costel Zăgan
Iarna
îmi îngheață
mâinile
în
versuri albe

joi, 19 decembrie 2019

LINIȘTEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Doamne și la ce nu am renunțat
pentru poezie Morminte cicatrizate
 printre nori și cuvinte Dragostea
de viață mă împinge spre moarte
Lansând oaze de liniște
înaintez 
ca
 o 
stea visătoare

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ARD ÎN FOCUL LIMBII ROMÂNE

Iar îmi sângerează-o mână
și istoria și țara
mă doare Limba Română
versul meu arde ca para

Și istoria și țara
toate ard fără de preget
trece-un înger simt cu nara
nu-l oprește niciun deget

Toate ard fără de preget
mă doare Limba Română
de la talpă pân-la creștet
iar îmi sângerează-o mână

Și istoria și țara
..........................

Costel Zăgan, CEZEISME II

NE AȘTEAPTĂ O APOCALIPSĂ CUMSECADE


Ca un
obuz rămas
neexplodat
de la
ultima revoltă
a
îngerilor

Cerul
Îşi întinde
aripile neliniştite

De la
primul
la
ultimul înger

Dumnezeu
cu
fitilul fulgerului
în
mână

Ezită
Oare
E suficient albastru
Pentru
o
Apocalipsă

Cât
de
cât

normală
Costel Zăgan,
Poeme infracţionale

EREZIA CA O POEZIE ALBĂ


Între Shakespeare și Eminescu nu credeam
să învăț a muri din nou Îmbrățișând Statuia
Poetului Nepereche ca pe cea mai tandră
ninsoare Urmele mele caută zadarnic urmele poeziei
Satul pare încremenit
sub albul fără margini
Un cățel
ca
o
jucărie din copilărie
latră
dintr-o
iarnă paralelă
Ninge eminescian
Restu-i teatru-n alb
20 ianuarie 2018
Ipotești
Marionete
noi
oamenii
colorați
Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II

Nemărginiri într-un vers

Doamne
Iartă-ne că ne-am născut
Costel Zăgan

Inventeme

Nu orice sfârşit, aduce o revoluţie.
Costel Zăgan, Inventeme

Universuri paralele


Poemul se scoală Şi-mbrăţişează camera goală - Costel Zăgan - poezie, școală

Universuri paralele


SFÂRCURI Ai zăpezii muguri - Costel Zăgan - poezie

FOTOINVENTEME


Poezia: aceasta Fata Morgana a cuvintelor. Și a tăcerii. - Costel Zăgan - poezie, față

Universuri paralele

· 

POEMUL CA INTERJECȚIE

 cu zorii în creștet brazii hălăduiesc pe munte cerul păstrează limita de frumusețe ninsoarea punctează Dumnezeu semnul exclamării COSTEL ZĂ...