Și mai bună și mai rea
domnilor nu-i țara mea
dac-o șlefuiesc cu rele
dând cu oiștea în belele
dând cu oiștea în belele
De ce oare mi-ar păsa
dacă țara nu-i și-a mea
de copii nu mai vorbesc
păcatu-i prea omenesc
L-am făcut oare în doi
și-am rămas atât un roi
care stânga care dreapta
doar amară este treapta
Un stomac atât e lumea
de o cauți tu ești culmea
Costel Zăgan, CEZEISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu