RETORICA EREZIE A FLORILOR DE SALCÂM

Extaziată iar au înnebunit salcâmii Dragostea

m-a scos la iarbă verde Acasă la Mihai Eminescu

Lacul suspendat între două lumi

M-a îngenunchiat Cu urechea la pământ

ascult șoaptele verzi ale ierbii

Susurul nuferilor îmbobociți

plutește peste ape

precum

altădată

Dumnezeu

 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

ODĂ ÎN IANUARIE

Duhoarea libertății

iese

din

fiecare

celulă

A

sclavului

acestei

vieți

Și

iată-l

într-o

clipă

rege

Regele libertății

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

DIMINEȚILE UNUI PENSIONAR CUMINTE

Ultimile stele pe stomacul gol
o pastilă de pornire
o cafea cu rochia până-n pământ
o poezie-două să-mi dezmorţesc degetele
un zâmbet superior să sperii fantoma nopţii
o retragere strategică în bibliotecă
după
emil brumaru
şi
alţi neciopliţi
ca
Domnia Sa
Şi-apoi
să
curgă
poezie
pentru
toată
lumea
Costel Zăgan, Ode gingaşe

SCARA MEA

Urc din rană în rană
Costel Zăgan

HORA UNIRII-N DOI

Costel Zăgan

24 ianuarie 2019 la 13:18 · 

Ioana Manolache

24 ianuarie 2019 la 12:13

HORA UNIRII-N DOI
Costel Zăgan

Hai iubito şi dă-mi mâna
mâna ta ca o vioară
să traduc iarăşi româna
într-un susur de izvoară

Mâna ta ca o vioară
pare vers de Alecsandri
mângâind iar mă omoară
într-un veac fără Dridri

Pare vers de Alecsandri
nu traduc iarăşi româna
nici pe-a fi în a nu fi
hai iubito şi dă-mi mâna

Mâna ta ca o vioară
îmi răstoarnă munţii iară

CEZEISME II

METAMORFOZE

Costel Zăgan

24 ianuarie 2019 la 10:38 · 

Ioana Manolache

24 ianuarie 2019 la 08:47

https://www.youtube.com/watch?v=lgBh0WRwqVI

Metamorfoze
Costel Zăgan

În loc de pernă dorm pe-un munte
şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
când infinitul nu mă mai ascunde
visez năprasnic şi-atunci cobor

Mă învelesc c-o plapumă de nori
mi-e somnul cât istoria de lungă
cu geografia dragostei măsor
eternitatea poate-o să-mi ajungă

Mi-e somnul cât istoria de lungă
când infinitul nu mă mai ascunde
nopţii îi bag iar stelele în strungă
în loc de pernă dorm pe-un munte

Şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
să-nvăţ tabla înmulţirii doar cu flori

PÂRTIE SPRE POEZIE

Iar

pun

mâna

pe

cuvânt

Să

mă

joc

de-a

iarna

Restu-i

tăcere

(Vorba

tatălui

meu

Shakespeare)

Costel Zăgan din Ode gingaşe (1 februarie 2019)Adăugat de